Cojocaru, C. & Schenk, A. (2021). The Importance of Life Values and Psychological Flexibility During Pandemic Times. The Proceedings of the International Conference Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity.

Abstract: The COVID-19 pandemic is associated with increased stress levels and mental health problems for a large amount of people all over the world. Emotional difficulties, poor academic or job performance and disfunctional coping mechanisms tend to appear as a reaction to unceartainty. Besides maintaining an adaptive behavior related to physical health promotion and perserving, there is also imperative that we establish strategies to protect our psychological condition. Identifying our core life values, as well as developing a flexible, non-rigid way of thinking can be efficient methods for facilitating resilience in this challenging period. This paper will overview the most important techniques used for acomplishing the purposes mentioned above, with an emphasis on specific practical applications. Specifically, the implementation of acceptance-based, cognitive defusion, as well as various mindfulness techniques for stress and anxiety management among the general public health field will be described. In addition, the benefits of these techniques for improving mental and even physical wellfare will be underlined.

Contextul pandemic actual constituie o situație caracterizată de incertitudine și ambiguitate ridicată în ceea ce privește viitorul, fiind asociat cu o multitudine de provocări și efecte marcante la nivel social, cultural, psihologic și economic. Acestea sunt asociate cu reacții emoționale variate. Astfel, este posibilă înregistrarea unei creșteri a vulnerabilității pentru apariția problemelor psihiatrice și a distresului psihologic la nivel global. De multe ori, aceste trăiri puternice se manifestă pe plan comportamental prin implicarea în acțiuni disfuncționale, care pot fi periculoase și nocive, având un impact negativ puternic asupra sănătății mintale și fizice deopotrivă. De exemplu, unele persoane ar putea opta pentru abuzul de substanțe sau băuturi alcoolice ca modalitate de evitare a emoțiilor negative intense și a stărilor de stres care pot apărea pe acest fond de nesiguranță (Pfefferbaum & North, 2020). Astfel, izolarea socială poate favoriza apariția dificultăților emoționale, a sentimentului de singurătate, simptomelor de anxietate, depresie și chiar a ideației autolitice în rândul populațiilor cu risc sporit (Killgore et al., 2020). Cu toate acestea, oamenii reacționează diferit la confruntarea cu situațiile de criză. După cum putem întâlni un număr semnificativ de persoane care întâmpină dificultăți emoționale, există multe persoane care demonstrează o capacitate sporită de adaptare, de rezistență și chiar dezvoltare în fața situațiilor stresante și tensionate. Această caracteristică poartă denumirea de reziliență (Lutha & Cicchetti, 2000). Cercetătorii au încercat să descopere factorii care se asociază cel mai puternic cu reziliența în timpul peioadelor de carantină datorate pandemiei COVID-19. Astfel, anumite elemente legate de stilul de viață pot contribui substanțial la dezvoltarea rezilienței. Dintre acestea, menționăm următoarele: mai mult timp dedicat ocupațiilor active și exercițiului fizic, relațiile interpersonale mai bune și percepția existenței unei rețele solide de suport social (Killgore et al., 2020). Mai mult decât atât, reziliența este un proces relaționat cu abilitatea persoanei de a conferi semnificație evenimentelor, deși acestea pot fi extrem de stresante, chiar traumatice. În acest mod, până și situațiile în care trăim emoții negative foarte intense pot dobândi ulterior un sens personal relevant care să se asocieze pozitiv cu motivația și speranța față de viitor (PeConga et al., 2020).